Se afișează postările cu eticheta adanc. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta adanc. Afișați toate postările

vineri, 26 iulie 2013

De ce suge CFR


A trebuit să dau o fugă până la Timişoara săptămâna trecută şi fiindcă n-am nici avion personal şi nici maşină, am apelat la tramvaiul de distanţă, adică trenul. Am reuşit să cumpăr biletele online, deşi site-ul CFR călători arată de parcă l-a făcut Ceauşescu între discursuri, cu laptop-ul sub pupitru, în timp ce se scărpina în fund.

Fiind prima mea călătorie cu trenul de mai bine de 7 ani, aveam emoţii. Ultima dată când am fost cu trenul, alergam după o gagicuţă prin Ploieşti, nu am fost atent şi era să ratez trenul. Mi-am riscat viaţa şi l-am luat din fugă,  deşi era să-mi sparg capul de beton de vreo 2-3 ori. Asta doar pentru că mi-era frică că o să mă certe mama care avea impresia că sunt prin Herăstrău şi în nici un caz în alt oraş.

Dar înapoi la prezent. Am luat bilete la clasa întâi. Woah! Totuşi, mi-am făcut research-ul online şi nu mă aşteptam la caviar şi stewardese în bikini care să-mi servească acel caviar. Eram şi cu prietena şi nu cred că ar fi apreciat. Mulţumesc CFR pentru condiţiile mediocre, mi-aţi salvat relaţia! "Clipeală, clipeală".

Ne urcăm noi în tren, ajungem la cabină. Înăuntru deja doi oameni, dintre care unul mai maroniu decât jegul de pe barele din RATB, cu părul scurt, blond, mânecă scurtă şi plin de tatuaje. După ce mi-au dârdăit chiloţii vreo 15 minute, a mai intrat o băbuţă vorbăreaţă în cabină şi am aflat că domnul era de fapt italian şi că mintea mea rasistă şi bolnavă a eşuat. Am căpătat o nouă perspectivă asupra vieţii, cel puţin până când s-a umplut vagonul de blatişti. S-au adunat pe hol ca muştele la rahat şi unul dintre ei fix la noi la cabină şi-a găsit refugiu. La fel de închis la culoare ca domnul Italian, doar că s-a cam dat de gol cu mustaţa tipică, dar nu, Ciudi e schimbat, nu judecă după stereotipuri. NU! GATA!

Peste câteva ore ies din cabină şi stau puţin cu prietena la geam ca să ne bată vântul în faţă şi să ne intre ţânţari în gură. Nenea "Nuanţă închisă cu mustaţă" îi voi spune că nu îi ştiu numele, vine la mine foarte hotărât şi mă anunţă, nu, nu mă întreabă, că va sta şi el pe scaun cât o ard eu pe la geam. Nici n-a apuc să-i zic da sau ba că se bagă deja în cabina şi fix pe scaun. Mă gândesc "Hai lasă că-i şi el om, îl dor picioarele...". Mă întorc peste 10 minute să stau şi eu pe scaunul pentru care am plătit vreo 150 de lei dar Nuanţă închisă cu mustaţă adormise. Îl bat pe umăr...nimic...Îl mai bat odată, se trezeşte, se dă mai pe lateral şi-mi face semn să stau lângă el pe scaun. O ME GE!!!!! NUANŢĂ ÎNCHISĂ!!! CUM ADICĂ, VREI SĂ ÎMPĂRŢIM LOCUL PENTRU CARE DOAR EU AM PLĂTIT? Spune-mi că nu tocmai ai încercat să abuzezi de mine, cum ar face alţi membrii ai unei minorităţi des întâlnite în România! Vede omul că nu cedez aşa că se dă la o parte resemnat. Nu de alta dar făceam urat şi îi era somn.

Ajungem la Timişoara. Oraş frumos, mai frumos ca Bucureştiul, mai puţine schimbări de nuanţă, mai multe parcuri, mai puţin gunoi. Singurul lucru dezamăgitor: clădirile vechi neîngrijite şi în stadiu de colaps.

Bineînţeles că trebuie să ne şi întoarcem, pac, din nou la CFR, clasa a doua de data asta. Nu ştiu dacă are vreo legătură clasa sau faptul că am plecat din Timişoara dar s-a schimbat ceva din start: lume mai civilizată, vagonul mai curat, fără blatişti, aer condiţionat la fel ca la clasa întâi. Toate bune şi frumoase, până când se urcă o doamnă care avea bilet pe acelaşi loc cu altă persoană. Vine şeful de tren, încep investigaţii. Biletul doamnei era cumpărat de la un terminal automat. După câteva fâţâieli, se întoarce şeful de tren să explice că biletul apare în baza de date CFR ca fiind rambursat, ceea ce e imposibil ţinând cont că doamna încă avea biletul. Dar şeful de tren, băiat deştept de la Caracal (acolo l-am văzut că a coborât, cel puţin), o tot ţinea că ea a scos cardul prea repede din terminal şi nu s-a efectuat tranzacţia. Evident, habar n-avea cum funcţionează tranzacţiile la un terminal şi tot încerca să o convingă pe doamna să cumpere alt bilet. Nu i-a mers aşa că s-a mulţumit doar să-i ia datele de pe buletin. Pe parcurs am aflat că doamna a plătit cash la terminal, ceea ce e şi mai amuzant. Pariu că a legat banii cu aţă şi i-a scos pe rând din aparat şi a păstrat şi biletul. Câtă ingeniozitate criminală pe unii! Pfoai!

Şi uite aşa prieteni, din cauza asta încep luna asta, şcoala de şoferi. Uraţi-mi noroc!

luni, 17 iunie 2013

Motivul cel mai bun pentru care sa faci copii


Ai pierdut la păcănele? Te-ai săturat să nu ai siguranţa unui loc de muncă stabil? Eşti aproape sigur că nevasta te-a înşelat cu vreo doi şi tu n-ai avea timp nici dacă ai vrea cu cine? Zilnic bei 3-4 litri de alcool ca să uiţi de gândurile de suicid? Cauţi o metodă de a-ţi rezolva toate problemele? Fă un copil...sau vreo 10.

De ce să faci copil?

Mai mult ca sigur vrei sa spui:  "bă, dar lucrurile sunt deja naşpa, nu văd cum un copil ar..." TACĂ-ŢI MOACA AIA DE HOMOSEXUAL ŞI ASCULTĂ!
E suficient să te uiţi în jurul tău. Vei vedea o gramadă de părinţi plictisiţi care n-au chef să se uite la copiii lor, darămite să-i mai şi educe. Probabil că te gândeşti că încă o grijă nu o să-ţi rezolve problemele. GREŞIT! Acea grijă, nu numai că te va ţine în viaţă ci îţi va şi genera suficient stres ca să poţi uita de coşmaruri. 

Dacă faci un copil, apuse vor fi vremurile când dădeai în nevastă-ta şi vă certaţi pe un sul de hârtie igienică pe care, ea, ca proasta, pentru că e femeie, l-a scăpat în găleata cu apă, în ciuda faptului că ai atenţionat-o de două ori că se va întâmpla şi ea ţi-a râs în faţă, l-a scăpat, după care i-ai îndreptat nasul. 

Acum, grija ta va fi copilul, chiar şi atunci când îl vei ignora, tot va fi acolo în colţul ochiului, gata să urle, gata să facă lucruri pe care nici măcar nu credeai că ar fi fost posibile şi vei realiza că tâmpenia  nevestei tale nu e nimic pe lângă tâmpenia care a ieşit din ea. Da, vei bea, dar vei bea că să uiţi că ai copil, nu ca să uiţi de suicid. Acum nu vei mai avea nici timp să te gândeşti unde ai pus pastilele de cianură la cât de mizerabil te vei simţi. Timp de vreo doi ani, o să te trezeşti şi cu un miros de căcat putred în casă, care te va împiedica să te concentrezi suficient ca să-ţi găseşti pistolul şi să-ţi împrăştii creierii. 

După aceea, vor veni întrebările. Cum drobu' mă-tii să te gândeşti unde să-ţi atârni ştreangul când ăla micu' te întreabă de unde vin norii? Tu de unde dracu să ştii? Dar acum că te-a întrebat, trebuie să ştii, nevasta-ta nu ştie, ăia la muncă habar n-au şi uite aşa trec 10 ani şi tu încă nu ştii de unde dracu vin norii ăia. Oare se înmulţesc ca homosexualii sau acolo se duc băşinile când mor? Dar deja nu mai contează, junior e la şcoală, ia note mai proaste decât mă-ta atunci când şi-a desfăcut picioarele pentru tac-tu în seara aia când era beat, de ai apărut tu peste 9 luni. Nu ştii ce să faci, îi pui un meditator, îi pui doi, îi pui trei, te costă la buzunar de te rupe şi ăla micu tot prost e. Meditatorii dau din umeri, ăla micu rămâne corijent. Îl iei la bătaie, ia note mai bune dar te ţine minte. 

Tu bei în continuare, trec încă 10 ani. Ăla micu' se face mare, intră la bulău, a dat cu C3-ul, pe care i l-ai cumpărat de ziua lui, peste o babă. Se mişca prea încet baba, vodka din el nu mai avea răbdare. Ajungi să îţi vinzi maşina şi scoţi toţi banii pe care-i aveai în bancă ca să-l scapi de închisoare. Îl înscrii la facultate la Spiru Haret şi eşti şi tu mândru că face o facultate, dar nu durează. Abandonează facultatea şi se apucă de droguri. Ajunge drogălău d-ăla infect şi dă colţu' de la o supradoză. Deja nu mai ai păr în cap de nervi dar atunci realizezi că ăsta micu' a fost un erou, te-a ţinut atâta timp în viaţă doar prin simplul fapt că a existat, îţi vine să plângi. Te duci la un bar de striptease ca să îl cinsteşti pentru câte a făcut cât a trăit. Te gândeşti din nou la suicid în timp ce bagi bancnote de un leu în chiloţii stripperiţei. Îţi pute gura a alcool şi crezi că te-ai pişat deja pe tine. Cu toate astea, rogi stripperiţa să-ţi dea un sărut. Pentru că se respectă atât de puţin se apleacă spre tine. Se vede pe faţa ei că e scârbită şi te pupă doar pe obraz. Atunci te uiţi atent la ea şi-ţi dai seama că de fapt e fi-ta şi că ai uitat complet de ea. Viaţa e bună, ai încă o dată un motiv pentru a trăi.

De ce să nu faci copil?

Eşti homosexual şi-l urăşti pe dumnezeu. Nu am ce să-ţi zic decât că eşti un cancer găozar şi faci ritualuri satanice cu sângele de la hemoroizi.

duminică, 16 iunie 2013

Epopeea vieţii


E întuneric, totul e un lac vast fără graniţe, umplut până la refuz cu vid. Un neant primordial, rece dar familiar şi deodată se revarsă. Lumină! Lacul se transformă într-un rău tulbure dar transparent, o siringă a vieţii injectată în braţul unui dependent de heroină, un aer putred dar molipsitor, speranţa! 

Întind o mână, întind un picior şi deodată zbor, purtat parcă de vânt. În jurul meu, sute, mii de fraţi, ne îndreptăm cu toţii către momentul anticipat, parcă de o viaţa, dar ce e o viaţă când nu exişti? O viaţă de zeu am avut, atotputernic dar în acelaşi timp atotinexistent, căci nu poţi face nimic din nimic.  Şi totuşi, uite-mă aici, deja exist de o secundă şi îmi contemplez geneza, căci cine sunt cu adevărat acum? Cert e că sunt o pată de culoare, mă mişc, văd, simt. Totul e diferit, sunt în altă lume, trecutul nu contează sau mai degrabă trecutul nu există. Ceea ce există sau mai degrabă nu există perpetuum în întuneric, nu poate fi descris ca trecut, nu? Mai degrabă ce era atunci nu a existat niciodată, ci doar era o senzaţie a simţurilor mele nonexistente. 

Mă pierd în gânduri inutile, în timp ce fraţii mei se îndreaptă către un viitor necunoscut. Oare lor nu le este frică? Nu le e dor de simplitatea de a nu exista? Nu pot să nu apreciez schimbarea, dar nu se oboseşte să-mi spună şi mie cineva regulile? Chiar atât de puţin contez? 

Am rămas singur, fraţii mei s-au dus. Nu cred că le pasă şi de ce le-ar păsa, sunt atâtea lucruri de descoperit, atâtea lucruri de experimentat, atâta via...deodată mă loveşte, simt cum mă rup în două, picioarele mi se îndoaie, ochii îmi sunt striviţi, lumina a dispărut din nou, dar tot exist. Nu pot decât să mă întreb dacă sunt pedepsit pentru natura mea iscoditoare, oare fraţii mei au avut mai mult noroc? Încerc să-mi mişc picioarele dar nu le mai simt, tot ce a rămas e durerea, dar sunt liniştit. Ştiu că mă voi întoarce în curând la familiaritatea neantului şi totul va fi bine. Lumea aceasta e prea crudă pentru mine. 

Deja nu mai simt mare lucru decât un mic regret şi aş da orice să mai experimentez ceva din această lume. Cu o secundă înainte să dispar aud un strigăt nervos: "Fă, unde-i fă spray-ul, morţii lor de gândăci, sunt peste tot, băga-mi-aş pu..." şi uite aşa, mă întorc pe tărâmul meu, unde pot fi din nou zeu pentru încă o eternitate.

joi, 13 iunie 2013

Ghid: Cum să fii român


În ciuda a ceea ce voi credeţi, nu sunteţi români adevăraţi. Da, v-am zis-o şi  degeaba faceţi spume la gură, că nu vă insult. Eu chiar vă laud. Mulţi sunteţi nişte corcituri toleranto-occidentale parazitate de internet, idei progresive şi muzică străină pop de duzină! Felicitări, e chiar un lucru bun, alternativa ar fi să fiţi români adevăraţi şi nu cred că v-ar plăcea.

Caracteristicile românului adevărat.

Origini:
Românul e o prostituată, sau cel puţin mă-sa e, se trage din geto-daci şi din romani, romani care au fost un popor invadator pe aceste meleaguri. Romani care au inseminat femeile geto-dacilor. Acestea şi-au deschis picioarele de bună voie ca nişte prostiuate ieftine ce erau. Ce le-a ieşit din pântece a rezultat în românul adevărat. Nici roman, nici dac, un copil neglijat pe care nici mă-sa şi nici ta-su  nu au binevoit a-l iubi destul.
De-a lungul timpului, deşi vorbitori de aceeaşi limbă, românii s-au împărţit în 3 regiuni, regiuni care deşi erau adiacente, mereu au evitat să se unească, fiecare regiune având impresia că vecinii ei români erau mai prosti decât ea. 
După aproape două milenii de conflicte şi de neînţelegeri, românii s-au unit, nu de bună voie bineînţeles şi nici din iubire pentru fraţii lor. S-au unit pentru că românul a confundat Hora Unirii din 1918 cu o mare petrecere unde se dădea alcool mocca şi după ce s-a prins  ce se întâmplă de fapt, era mult prea beat ca să-i pese.

Calităţile românului:

În ciuda a ceea ce crede el, românul nu are calităţi.

Defectele românului. Românul, din naştere, are mai multe defecte decât o chinezărie stricată:

# E plin de el.
Românul nu greşeşte niciodată sau cel puţin aşa crede românul. E cel mai grozav, cel mai deştept, singurul care înţelege viaţa şi singurul care vede cât de inferiori sunt cei din jurul lui. Realizările românului sunt atât de mari că nu sunt comparabile cu nimic altceva făcut de rasa umană. Până şi faptul că încă mai respiră, pentru el, e o realizare colosală.

# Se crede deştept.
Românul e deştept. Este chiar atât de deştept încât e mai deştept decât românul. El nu este niciodată prost, deşi alţi români s-ar putea să-i spună că e, se înşală. Este imperativ existenţei românului ca acesta să aibă dreptate mereu şi ca restul să accepte faptul că el ştie totul şi ei nu.

#E naţionalist.
Nu e nimic mai important pentru el decât România, decât poate echipa de fotbal pe care o venerează, are chiar şi un tatuaj cu steagul ţării pe ţâţa dreaptă. Ţara e totul pentru el şi îşi asumă responsabilitatea şi laudele pentru absolut tot ce fac alţi români bun în ţara lui. Tot ce fac rău, nu e făcut de români, e făcut de proşti şi nu-l interesează. Are boală pe ţigani, unguri, homosexuali şi pe tot ce e diferit faţă de valorile sale de viaţa stabilite încă din copilărie de către mă-sa şi de biserică.

#E fanatic.
Dumnezeu face legea chiar dacă românul nu a citit biblia, nu are timp să se ducă la biserică şi bea şi înjură mai ceva ca un taximetrist blocat în trafic fără client. Românul e credincios şi e în stare să-ţi sară la gât dacă zici ceva rău de religie sau biserica unde a fost botezat.

#E nepăsător şi leneş.
"Las-o mă, că merge aşa" ar trebui să fie deviza ţării lui. Nu are nici o grijă atâta timp cât îi este permis să iasă la grătar cu prietenii şi să-şi înşele nevasta. Nu contează că statul nu funcţionează, nu contează că politicienii îşi bat joc de el, nu contează că totalitatea acţiunilor lui nu vor schimba ceva în bine pentru tot restul vieţii sale. Lui, nu-i pasă. Dacă ceva nu merge, mereu caută o soluţie cât mai uşoară. Ai putea zice că e practic dar soluţiile astea nu sunt niciodată de durată şi în loc să găsească una bună şi de durată, se chinuie să găsească o mie temporare.

#Dă mereu vina pe altcineva.
Deşi nepăsarea şi incompetenţa lui sunt legendare, românul nu va recunoaşte niciodată asta. În schimb se va plânge de ce fac toţi ceilalţi şi cum e treaba lor să-l acomodeze pe el.

#E mereu beat.
Românul nu poate munci fără o duşcă şi în acelaşi timp nu poate munci după o duşcă. E o fiinţă mereu prinsă într-un paradox existenţial care duce la o buclă continuă supranumită: Încă una şi mă duc, nefiind capabil să se ducă, niciodată.

#E şpăgar
Românul nu vrea să trăiască într-o ţară liberă unde toţi oamenii sunt egali şi au aceleaşi drepturi. Românul vrea să fie privilegiat, vrea favoruri, vrea tratament special şi dacă se poate, vrea ca alţii să vină la rândul lor să-l umple de bani şi de cadouri pentru favoruri. Acesta e un cerc vicios cu numele de "freacă-mă-n cur şi te voi linge".

Cum să fii român.

Acum că ştii cum e românul, eşti sigur că vrei să fii român?
Dacă răspunsul tău e: "Taci prostule, că eu decid", deja eşti destul de român, nu mai trebuie să faci nimic în plus.

Dacă nu poţi cuprinde ce am zis eu, voi explica mai simplu:

Închipuie-ţi că eşti femeie şi trăieşti într-un sat. Mă-ta te bate şi-ţi spune că eşti proastă, tac-tu îţi pune mâna pe fund şi-ţi spune că eşti proastă după care leşină de la băutură. Pentru a putea face  faţă mediului ostil în care te afli, te apuci de băut. Îţi pierzi virginitatea la 14 ani şi rămâi însărcinată la 16. Păstrezi copilul, ta-su nu ştii cine e, căci orgia la care ai participat când l-ai făcut avea foarte mulţi tipi în ea, dar îl fraiereşti pe unu să creadă că e al lui. 

Trec 10 ani şi cea mai mare realizare a ta sunt încă 3 copii şi jobul de femeie de serviciu la şcoala din comună. Tac-tu o înjunghie pe mă-ta după ce a băut prea mult, ajunge la închisoare şi ţie îţi rămâne casa părintească. Crezi că eşti fericită, dar după câteva luni, afli că soţul tău te înşală şi nu cu oricine, cu baba Tanţa de 85 de ani. El spune că nu e adevărat, dar deja ştie toată strada. După o romanţă de 3 luni cu baba Tanţa, i se ia acesteia şi face plângere de viol la poliţie. Soţul tău se duce şi el la închisoare. Acum te-a lăsat cu 4 copii, un job de rahat şi datoriile lui de la păcănele. Ajungi să te prostituezi prin sat pentru un cartof că să ai ce să le dai la copii să mănânce. Viaţa suge!

Trec încă 10 ani, iese soţul tău de la închisoare, vine acasă şi primul lucru pe care-l face e să te bată şi să te violeze de faţă cu ăia mici. Nu-l dai în gât, dar îl ia poliţia oricum, după ce a desfăcut coşciugul lui Coana Tanţa pentru o mică coţăială. Totul e naspa şi te gândeşti să-ţi iei zilele. Eşti dezbrăcată în ligheanul plin de apă şi ai un bec în mână, dar îţi aduci aminte că n-ai electricitate şi nu poţi să te sinucizi. Aşa că îţi omori copiii. Te duci la închisoare. Viaţa suge din nou. 

Trec încă 10 ani şi-ţi dai seama că de fapt eşti bărbat, soţul tău e statul român,politia e organul de lege defect care nu funcţionează cum trebuie, copiii sunt visele tale, baba Tanţa e interesul politicienilor de a-ţi strica viaţa pentru câştigul propriu şi mă-ta e de fapt inocenţa ta, care a fost ucisă brutal de tac-tu, adică de societatea indiferentă şi de atitudinea de căcat a oamenilor din jur. Felicitări, eşti român!

marți, 11 iunie 2013

Ghid de mâncat căcat


Probabil că vă gândiţi că nu aveţi nevoie de ghid, că e chiar simplu. Vă duceţi la baie, băgaţi linguriţa în WC şi mâncaţi că...nu mă! Nu căcat din ăla. Eu vorbesc de căcatul figurativ, adică ăla pe care-l mănânci de faţă cu toată lumea.

Adevărul

Cu toţii mâncăm căcat, până şi eu mănânc căcat când zic că mănânc căcat. E un cerc vicios de care nu ne putem desprinde oricât am încerca. Oriunde ne-am duce, orice am alege să facem, cu oricine am fi, tot ajungem să mâncăm căcat. Nu ar trebui să ne punem problema cum să ne oprim, ci mai degrabă cum să mâncăm căcat mai bine şi mai mult decât ceilalţi.

De ce căcatul tău e mai dulce decât al oricărui altcuiva

Hai să fim serioşi, nu e deloc mai dulce, e căcat. Degeaba îi pui zahăr vanilat deasupra, degeaba îi pui o portocală în moţ şi zici că-i tartă, tot căcat e!
Arta e să îl faci să pară mult mai dulce decât orice alt căcat, ceea ce prin default te face un câştigător. Oricine te va respecta dacă nu-şi va da seama că îi bagi căcat pe gât fără să vrea. Ştii, la fel că atunci când te străduieşti să-i bagi o bucată de brocolli unui copil mic pe gât şi te prefaci că-i avion. Copilul o să fie atât de fascinat de avion că nu o să-şi mai dea seama ce gust de căcat are broccoli-ul ăla.

Cum să încep mâncatul de căcat?

Fie că mănânci căcat ca să-l lingi pe altul în cur sau mănânci căcat ca să le arăţi celorlalţi că ar trebui să te lingă ei în cur, trebuie să fii foarte atent la început. Începutul trebuie să ţină cont întotdeauna de adevărul acceptat de ceilalţi. De ex: Toţi consideră adevărată afirmaţia "Eşti un bărbat posesor de penis căruia îi place să umble prin cluburi noaptea." Poţi pleca de aici şi să transformi adevărul în cel mai acceptabil căcat posibil, după cum urmează: "Eşti un bărbat macho, posesor de una bucată penis viril, căruia îi place să umble prin  cluburi noaptea cu tot felul de bunăciuni".
Toţi îţi vor admira potenţa şi te vor ridica în slăvi. Acum, dacă în loc de asta, ziceai: "Sunt un bărbat macho, super viril care urmează să-şi deschidă o fermă de scorpioni imediat după ce termin misiunea asta pe care mi-au dat-o mascaţii de a elimina o ţintă de profil înalt, misiune la care am rata de mortalitate peste 70%", atunci toată lumea o să zică că ori eşti handicapat, ori îţi place atât de mult să mănânci căcat că ar trebui să păstrezi pasiunea între tine şi căcatul tău. 

Am mâncat căcat! Am mâncat căcat!

Shh, mai încet, nu vrei să ştie toată lumea. Suspectează ei, dar dacă ai mâncat cum trebuie, nu o să zică nimeni nimic. Atâta timp cât menţii căcatul în tărâmul posibilităţilor şi exagerezi doar puţin, toţi o să vină să se aplece către al tău dos şi o să-ţi pupe găoaza emancipată. Felicitări, eşti un zeu al căcatului şi te voi venera pentru tot restul eternităţii. E, uite, vezi că mănânc şi eu căcat, ai fost pe fază?  Mare grijă să nu exagerezi prea mult vreodată, că se destramă tot căcatul dacă îţi scapă porumbelul. E foarte important chiar şi atunci când ridici pe cineva în slăvi. Dacă căcatul tău e mai presus decât căcatul pe care-l mănâncă persoana respectivă despre ea, o să-l miroasă pe al tău de la o poştă şi o să pierzi respectul de sclav pe care ţi-l acorda până în momentul respectiv.

Am mâncat căcat şi mi s-a aplecat, acum toţi ştiu că mănânc căcat şi nu mă mai respectă nimeni, nici măcar un pic.

Hai că ai dat-o în căcat! Dacă chiar te-ai dat de gol, nu există decât o soluţie: Mută-te! Preferabil undeva departe, unde nu te cunoaşte nimeni. Astfel te vei asigura că toţi cei care te ştiu drept mâncător de căcat nu au cum să te dea de gol. Nu-ţi pierde timpul umilindu-te cu adevăruri faţă de cei care te-au prins. În ciuda a ceea ce crezi, vei ajunge să pari şi mai patetic decât eşti cu adevărat şi cu toţii ştim că te vei întoarce la mâncat căcat cu prima ocazie şi singurul efect pe care-l va avea căcatul tău va fi unul tragicomic.

Eu chiar nu mănânc şi nu vreau să mănânc căcat

Mănânci căcat!

vineri, 7 iunie 2013

Inspiraţia de vineri



Pentru că pozele cu mesaje motivaţionale sunt atât de populare pe facebook, m-am gândit să fac şi o secţiune pe blog cu poze făcute de mine dar cu mesaje originale pentru cititorii blogului. 

joi, 6 iunie 2013

Apocalipsa homosexualilor se apropie: România încearcă să se apere


Apă de la robinet vândută drept apă plată 

Era crima perfectă! Dar, puțin știau, că inspectorii de la Direcția Sanitar Veterinară Brașov erau puși pe treabă, probabil de plictiseală. Aceștia au găsit bacterii care pot cauza probleme digestive și chiar infecții grave în apa inspectată. Produsele infectate au fost deja retrase de pe piață și inspectorii le-au cerut celor 4 producători de apă pe care i-au găsit cu nereguli să nu mai îmbutelieze apa din WC. Bă ce naiba? Nu spun nici măcar care sunt cei care au făcut asta. Ăștia vând apă infectată și singura pedeapsă pe care o primesc e o apăsare ușoară pe umăr?  Ar trebui măcar notificați oamenii să știe ce consumă. Sunt conștient că le-ar strica afacerea, dar cam asta este scopul. Dacă nu sunt în stare să mențină anumite standarde, de ce să îi protejăm? 

Un sucevean care a vrut să-și spele pantofii în rău a rămas blocat pe o insulă 

Pentru că era prea logic să stea pe malul râului să și-i spele, bărbatul s-a urcat pe o scândură ca să ajungă pe o insulă. Scândura a fost luată de apă și el a rămas singur cu pantofii în mână și pantalonii în vine. Speriat de faptul că apa din rău curge, lucru de care a aflat doar după ce a ajuns pe insulă, a sunat la 112.  Eu zic că există un singur inculpat în acest caz, răul pentru că se mișcă, dar îl înțeleg, probabil la câți pantofi au spălat ăștia în el și câte fecale a îndurat, i s-a luat și a început să curgă și el în altă direcție. 

Căsătoriile gay interzise în noua Constituție 

Așa bă! Distrugeți pericolul homosexual! HUOOO! Furați copiii și le dați homosexualitate, homosexualilor homosexuali!  Oamenii de știință au descoperit că există o corelație între iubitul de găoază și vrăjitoarele din evul mediu. De aia ardeau ăia homosexualii pe rug, pentru că aveau puteri paranormale, furau copii și le dădeau sărutul găozar și toată lumea știe că sărutul găozar e o vrajă daia ca în Harry Potter care te face să-ți placă zbunga zbunga în popou. România, țara care tolerează cocalarii, vagabonzii, cerșetorii, copiii de bani gata, corupții și proștii dar care urăște homosexualii. Gândiți-vă un pic și va rog să nu comiteți sepulku că nu merită. 

Antonescu: Căsătoria se face între un bărbat și o femeie. Asta nu e homofobie.

Crin Antonescu a declarat, miercuri, că prevederea votată de Comisia de revizuire a Constituţiei potrivit căreia familia se întemeiază pe căsătoria bărbat-femeie nu limitează drepturile cetăţenilor, indiferent de orientarea lor sexuală, şi nu echivalează cu homofobia. 
Ah, văd că revenim la definiții vechi. În acest caz, vreau să declar că pământul este pătrat, luna este doar un cerc, pământul este centrul universului, soarele e becul lui dumnezeu și femeia există doar pentru a face copii. Și nu, nu sunt eu tâmpit, așa stau lucrurile. 
Mă așteptam și știam că așa gândesc mulți. Degeaba e Remus Cernea progresiv și le scoate ochii că restul încă nu înțeleg conceptul ăsta dar nu-i condamn. Lumea e foarte paranoică în general, nu e vorba numai de români. Chiar și acum, căsătoria între homosexuali nu este legală în multe țări. Se pare că mulți încă cred vehement în Bau Bau și în Homosexualul care le fură copiii și le da vraja homosexualității.  
Antonescu a declarat: "Familia e familie, căsătoria e căsătorie și se pot face între un bărbat și o femeie" 
Antonescule, păreai de treabă dar ești cam idiot la faza asta, și știi tu cum se zice: Idioții sunt idioți, tu ești tu și tâmpenia e ceva care tu împarți cu tine și pentru că totul are un statut atât de definitiv la familie și căsătorie, așa cred că e și la tine și idioțenie. 



marți, 4 iunie 2013

Ghid de agățat gagici în club


Dacă ești singur, trist, plin de coșuri pe față și cu un libido ieșit de sub control pe care-l satisfaci zilnic cu ajutorul săpunului lichid și al unor șervețele, precum Guță pe sistem turbo, probabil vrei să cauți un ghid despre ejacularea precoce pe care nu-l găsești aici.

Dacă ești singur, trist și cauți gagici, ai venit în locul potrivit. Când zic, cauți gagici mă refer în același fel în care ai căuta un sac de cartofi la piață. Acum, cred că deja ți se aprind beculețele de crăciun în cap și îți vine să zici "a, ăsta e misogin din ăla". Din păcate, nu degeaba le zice beculețe de crăciun, ținând cont că se aprind doar o dată pe an și nu, nu sunt misogin. Vreau să va vorbesc despre agățatul în club. Acolo unde nu contează cum arăți, nu contează câți ani ai, contează doar să le ginești.

Bă, n-am carismă deloc și fetele râde de mine, mai am vreo speranță? 

Nu numai că ai o speranță, prietene, ți se va zice chiar Ștefan Cuceritorul. În cazul în care nu te cheamă Ștefan, atunci ia o sticlă de Cola cu numele tău și pune-o pe ecran în dreptul lui Ștefan, garantat te vei simți mai bine.  

Cum merge treaba?

Foarte simplu, dar trebuie să ai grijă de anumite lucruri înainte.
1. Look-ul
 Arăți ca un pantof abandonat pe câmp fără pereche, nu dispera! Plin de coșuri? Există fond de ten, nu trebuie să fii gay că să îți acoperi fața cu altceva în afară de sloboz. Ai ochii nașpa? Ia-ți ochelari de soare, nu o să comenteze nimeni, o să creadă că te-a penetrat lumina atât de adânc încât te-ai energizat mai tare decât un panou solar uitat în soare. Părul nearanjat? Ai două opțiuni, ori arunci tot borcanul de gel în cap, ori lași câțiva ciulini în cap timp de câteva ore.
Nănăul nasol? Ok, acolo chiar n-am ce-ți face, dar dacă ai răbdare, fiindcă oricum ți-e rușine să te afișezi în societate și ai ajuns o pasăre nocturnă care lovește din întuneric, vino și tu pe la 2-3 noaptea că atunci deja sunt praf gagicile și nu mai văd bine.

2. Outfit-ul
 Ia ceva care atârnă, se poartă chestiile lălâi, pantaloni care atârnă, bluză care atârnă, un fetus mort care atârnă în loc de lănțișor, totul să atârne, nu contează ce ai în cap, dacă atârni gen la modul chileanu. Vei arăta cât de puține griji ai tu și că mă-ta încă îți mai face de mâncare și te pupă pe frunte, ceea ce surprinzător, pentru fetele din ziua de azi, e foarte sexy.

3. Atitudinea
 Lasă machoreala acasă, nu trebuie să arăți cât de bărbat ești și nici cât de talentat ești, nu joci dota, ai ieșit la agățat, e clar că e vina altora când n-ai succes dar degeaba te plângi. Puneți fața de tălâmb. Știi, tu, fața aia care o faci când nu înțelegi ceva. Dacă ai nevoie de ajutor: Încearcă să înțelegi că nu ești ciulamaua societății, ești pilaful vieții. Acum păstrează fața pe care tocmai ai făcut-o și folosește-o drept default. Dacă nu merge nici așa, încearcă să-ți închipui că ești prost, nu înțelegi nimic din viață și totul e al naibii de interesant.  

Sunt gata bă, m-am și căcat, ce fac acum? 

Acum că te-ai căcat, te-aș sfătui să pleci la drum. Bineînțeles, înainte dă-te cu esență de trandafir pe la gât, dar nu prea multă, ca nu se intoxice fata cu care te vei linge mai încolo că după ești bun de plată.
Ești pe drum dar unde te duci? Nu, nu merge orice club, trebuie să fii foarte atent unde nimerești. Recomand Kulturhaus sau Fire, localuri făcute special pentru minorii cu alocație mică. În Kulturhaus cel puțin sunt atât de mulți minori că ar trebui să aibe și o mascotă Mickey Mouse la intrare, deci mare atenție, dacă ai peste 18 ani, înainte să agăți cere și tu un buletin ceva. Îți vor scădea șansele de zbenguieli erotice considerabil, dar în același timp te vei scuti de hemoroizii pe care riști să-i faci dacă intri la bulău. 

Sunt la fața locului, ce fac?

Bea și tu o bere, două, intră în atmosferă, pregătește-ți mișcarea de dat din buci precum un cocoș turbat, după care asigură-te că e suficient de aglomerat. Dacă ești în Kulturhaus, n-ar trebui să fie o problemă, decât dacă ai destul loc să întinzi o mână în lateral, atunci nu e destul de aglomerat, mai așteaptă un pic, mai bea o bere. După ce ești sigur că e suficient de aglomerat, pune-ți fața de idiot și plimbă-te! Plimbă-te ca pe bulevard! Plimbă-te de parcă n-ai nici o grijă, de parcă ești pe o alee goală și nu înțelegi de ce te tot lovești de chestii, mare atenție totuși, să nu te lovești de vreun rocker bărbos, sigur nu-i place muzica și a venit pentru vreo păsărică, nu-l enerva mai mult. Nu ar trebui să treacă mult și te vei lovi de o zbenguită rătăcită care încă nu-i vine să creadă că primește atât de multă atenție de la un bărbat și o să înceapă să se frece violent de tine, precum un om înfometat care încearcă să desfacă o pungă de sticksuri. Nu intra în panică, rămâi tălâmb și prefă-te că nu o observi dar dansează cu ea, te uiți puțin în stânga, te uiți puțin în dreapta, după care,  îți dai și tu seama că e și ea acolo, precum un porumbel care a intrat într-un geam al naibii de transparent. Nu le place să le dai atenție prea multă din prima, se vor crede mult prea importante și ori te vor lăsa baltă ori se vor crede mai deștepte decât sunt și vor încerca să se joace cu tine. Acum, depinde cât de puțin respect ai pentru tine, dacă se joacă cu tine, fă-le pe plac și poate ai noroc și nu se plictisesc repede. Dacă ai totuși niște respect cât o dâră de melc, fă pe neinteresatul și încearcă să pleci. Dacă nu te oprește, caută alta, sunt destule.  

Nu-mi merge bă, am încercat, nu-mi merge, altă soluție nu există?

Nu intra în panică! Dacă nu ai răbdare să încerci în altă seară, e simplu. Așteaptă până la 3-4 dimineața când toate gagicuțele sunt mai mangă decât tac-tu atunci când o bate pe mă-ta sau bunică-tu când îți face avansuri sexuale, sau mă-ta când îți spune că ești inteligent, prinzi ideea, nu?
Gagica trebuie să aibă și viziunea și judecata sever incapacitată, ca să nu-și dea seama cu cine are de-a face. La momentul ăla, orice scoți pe gură, sună a cea mai tare chestie inventată vreodată și s-ar duce cu tine oriunde, doar, doar, ai duce-o către un pat, că îi e tare somn și nu mai înțelege viața. Dacă scoate printre sforăituri și un acord sexual, ceva, fii pe fază să o înregistrezi, altfel e considerat viol, deși nu cred că o să comenteze vreuna dacă se trezește într-un pat străin. Știe exact ce caută acolo și ce a făcut. 

Spre finalul acestui ghid, aș vrea să mă opresc o secundă pentru a îmi mulțumi pentru o treabă bine făcută și vă sfătuiesc să îmi mulțumiți și voi în comentarii. Cu plăcere bă, coțăială plăcută!

Tăgăduire: Nu sunt responsabil pentru parașutele pe care le aduceți acasă. Sunteți responsabili în întregime. Știu că v-am recomandat ochelari de soare în club, dar e bine, din când în când, să mai îi împingeți și voi mai în față pe nas, așa ca șmecherii, vă faceți că îi examinați pe toți de parcă sunt ultimii inferiori, dar de fapt trageți o privire să știți încotro o luați și la ce vă uitați.
  

luni, 3 iunie 2013

În România, clientul nu are niciodată dreptate











 Ești unEști un prost, da tu! Tu ăla care comandă pizza, tu ăla care cumperi din magazine, tu ăla care trimiți pachete prin poștă, tu ăla care ți-ai făcut abonament la internet. Sunteți niște proști și meritați să se bată joc de voi. 

De ce scriu despre asta?

Mi s-a luat fraților! Mi s-a luat să îmi întârzie mâncarea două ore, mi s-a luat să-mi întârzie coletul o săptămâna, mi s-a luat să îmi scoată ochii tipul care-mi livrează ceva că nu merge interfonul sau că nu i-a mers numărul de telefon deși eu am dat toate informațiile corect, mi s-a luat să nu-mi meargă netul o săptămâna deși compania care mi-l oferă se laudă că rezolvă orice problemă în maxim 24 de ore. Mi s-a luat! 


De ce trebuie să suferim?

În România funcționează sistemul: Tu ai nevoie de ceva de la mine, drept urmare, te pot trata cum am eu chef. Clienții la rândul lor, după ce sunt tratați urât, atunci când ajung în ipostaze în care trebuie să servească la rândul lor alți clienți, îi vor trata la fel, că doar e și vorba aia "Ce ție nu-ți place, altuia fă-i bă, fă-i până îi se face rău" 
O altă problemă e atittudinea unor clienți. Românilor le place să generalizeze (see what I did there?), pentru că unul e bădăran, automat toți devin niște nenorociți buni să-ți bați joc de ei.  

Cum se întâmplă?

De cele mai multe ori angajatorul nu e responsabil direct, dar din lipsa de monitorizare sau un management defectuos, angajații se descurcă fiecare de capul lui. De aia nici nu se mișcă sistemul cum trebuie, pentru că mulți sunt bătuți în cap și s-au obișnuit fără repercusiuni, că doar angajatorul încă face bani și nu știe cum sunt tratați clienții. Dar cum reușește să facă bani dacă clienții lui sunt tratați oribil? 

Tu, bă, prostule, tu! Tu îi dai banii! 

Da, tu, nu te uita în stânga, nu te uita în dreapta, tu! Tu le dai banii tăi, indiferent de cum te tratează și nu te plângi destul. Când zic tu, mă refer și la mine, că am ajuns și eu să fac consiliere pentru angajați frustrați care mi se plâng mie, eu fiind client, despre propria incompetență și cum nu le convine ceva la mine, după care se mai așteaptă și la bacșiș, că de, trebuie răsplătit omul că a făcut minimul necesar și nici pe ăla calumea. 

Dar, mane, ce e de facut?

E simplu, plângeți-vă fraților! Plângeți-vă când nu vă convine ceva de parcă sunteți bebeluși și vreți țâță, plângeți-vă tare și plângeți-vă mult, să ajungă vorba și la angajator, să știe că angajații lui sunt incompetenți, să știe că cel puțin o persoană nu-și face treaba cum trebuie și că tu drept client, nu ai de gând să-i suporți căcatul pe banii tăi.  
  
Dacă nu ascultă, e simplu, nu mai cumpărați de acolo, orice are de oferit, nu merită, nu merită să vă înjosiți și să se bată joc de voi. Nu uitați că plătiți din banii voștri pentru serviciile folosite, nu sunteți proștii lor, ei ar trebui sa fie proștii voștri, Din cauza voastră ei fac bani și au locuri de muncă.  
  
Știu că unii dintre voi nu aveți de ales cu anumite servicii, dar asta nu înseamnă că nu puteți să vă plângeți. Dacă e cazul, dați fuguța și până la protecția consumatorului, se mișcă încet, dar își fac treaba cât de cât și ce ai pățit o dată, slabe șanse să o mai pățești a doua oară. 

Bă, pleacă de aici, că dacă nu mai apelez la ei, își găsesc alt prost. 

Da, dar oamenii nu cresc tocmai în pom. De aia trebuie să vă plângeți, să știe cât mai multă lume că nu-și fac treaba acolo și că nu recomandați, Dacă mai mulți ar gândi așa, nu și-ar mai permite să-și bată joc de clienți, ar schimba atitudinea sau ar da faliment și am rămâne, în mare parte, doar cu servicii de calitate.  
Dacă vrem servicii de calitate, trebuie să schimbăm mentalitatea, individual și dacă o facem cât mai mulți vom avea un impact colectiv destul de mare.   

Opinii?

vineri, 31 mai 2013

Ești singură? Află unde poți cunoaște bărbați


Ohoo, de când n-am mai prins o nestemată asemenea acesteia. Articolul "original" și prin original vreau să spun luat de undeva de pe net și tradus cu nerușinare și fără prea multe gânduri asupra conținutului, îl găsim pe lyla.ro, un site, unde, după aparențe, gagicile sunt emancipate și își caută singure bărbați în diverse locuri. Da undi îi bărbățoii?  Dacă ați ghicit că sunt bărbați la toate colțurile de stradă, ați greșit, ăia nu e buni, vă trebuie bărbați aleși și aceștia îi puteți găsi doar în locuri speciale: 

Raionul de îmbrăcăminte masculină 

Evident, nu-i place nimic mai mult unui bărbat, decât să vină una și să stea să se holbeze la  el în timp ce-și caută haine. E ceva care ne vorbește pe plan primordial atunci când ne admiră gagicile în timp ce probăm haine și ne pasă atât de mult încât probabil nici măcar nu le observăm, ținând cont că avem un scop, să luăm haine, doar nu stăm să ne holbăm o oră la o bluză și să ne uităm în jur că poate poate cineva ne observă. Să nu mai zic că e foarte ieșit din comun să găsești o tipă la raionul de îmbrăcăminte pentru masculi, care nu cumpără ceva pentru, știți voi, UN MASCUL! 

În tren

Autoarea ne avertizează să facem distincția între trenurile personale și trenurile care sunt, ați ghicit, mai rapide. În alea personale, cred că se cunosc toți între ei și nu e un spațiu bun de agățat. În alea rapide, toată lumea se grăbește și n-are timp de relații, așa că sunt buni de luat. Poate după ce se dau jos din tren, au timp de relații, clipeală, clipeală. Și  doamne ferește să vă împingă păcatul să-i căutați la clasa a-II-a, ăia sunt ori țărani, ori studenți dăia jegoși care n-au bani decât de o bere în Vamă. DIRECT la clasa I sau dacă e cazul la vagonul de lux, unde vă veți putea etala "personalitatea" debordantă și căutătoare de lucruri nemateriale precum aurul și banii. 

Pe siturile de întâlniri online 
  
De la site, sites în limba engleză, am ajuns la sit, situri. Mare drumul, puțin cam strâmb și de-a dreptul plin de găuri, în asfalt, sau mai degrabă în logică, cică acesta nu este orice drum material. 
Atenție domnișoarelor, a nu se confunda cu "siturile" de escorte, alea sunt pentru jobul de zi cu zi. Noi discutăm aici de relații, dar  să aveți grijă la mincinoși! Dacă doamne ferește minte de lungimea membrului, știți voi, membrul cel mai important, adică mâna cu care atinge portofelul, fugiți fetelor, va avea grijă să vă facă soție din aia care face plozi și gătește și deveniți foarte câh. La 40 de ani, deja o să vă crească o a treia gușă și o să vă uitați la poze din tinerețe la fel cum vă uitați acum la poze cu fotomodele care sunt mai frumoase decât voi. 

La sala de forță 
  
Unde toată lumea face orice altceva în afară de forță. Știu că femeile vor să se holbeze toți la ele, în timp ce dau din fund pe banda de alergat. Din păcate, e în natura femeii să îi trateze pe toți de parcă sunt niște ratați pentru simplul fapt că sunt interesați și mai mult ca sigur va pleca de la sală dezamăgită, după care va da like pe facebook la o poză cu un mesaj adânc în genul "iubirea nu te găsește atunci când o cauți, te găsește atunci când se poate. Unde nu e iubire, e lipsa iubirii și fără iubire totul este nimic." și va plânge în timp ce se îndoapă cu înghețată. 

În magazinul de electronice 
  
 Autoarea articolului are senzația că bărbații se duc la magazine precum Altex, cum se duc femeile să se uite după rochii și că, dacă vedem un calculator sau vreo tabletă nouă, o să ne curgă balele precum dâra unui melc grăbit. Contrar acestor afirmații, dacă suntem acolo, mai mult ca sigur vrem să luăm ceva sau dăm o tură să vedem ce e mai interesant, femeile nefiind una dintre aceste lucruri.  

Pe facebook

Dacă a putut Zakăbărg ăla din filmul Rețeaua Socială, poți și tu!

La voluntariat

Aici, autoarea face un typo de proporții "ne oferim voluntary" și vorbește despre a-l întâlni pe domnul Perfect. Dragelor, dacă sunteți la fel de imperfecte ca autoarea și îl căutați pe domnul Perfect, tot ce veți găsi va fi unul care și-a creat o imagine falsă despre el, la fel cum veți încerca și voi să faceți ca să-l impresionați, după care va veți da seama că aveți amândoi defecte și toate așteptările pe care le-ați avut o să se ducă pe apa sâmbetei, după care vă duceți să vă plângeți că bărbații sunt porci și că nu vă înțelege nimeni.  

Trist, trist, foarte trist.

Sursa: lyla.ro