Ghid: Cum să fii român

În ciuda a ceea ce voi credeţi, nu sunteţi români adevăraţi. Da, v-am zis-o şi  degeaba faceţi spume la gură, că nu vă insult. Eu chiar vă laud. Mulţi sunteţi nişte corcituri toleranto-occidentale parazitate de internet, idei progresive şi muzică străină pop de duzină! Felicitări, e chiar un lucru bun, alternativa ar fi să fiţi români adevăraţi şi nu cred că v-ar plăcea.

Caracteristicile românului adevărat.

Origini:

Românul e o prostituată, sau cel puţin mă-sa e, se trage din geto-daci şi din romani, romani care au fost un popor invadator pe aceste meleaguri. Romani care au inseminat femeile geto-dacilor. Acestea şi-au deschis picioarele de bună voie ca nişte prostiuate ieftine ce erau. Ce le-a ieşit din pântece a rezultat în românul adevărat. Nici roman, nici dac, un copil neglijat pe care nici mă-sa şi nici ta-su  nu au binevoit a-l iubi destul.

De-a lungul timpului, deşi vorbitori de aceeaşi limbă, românii s-au împărţit în 3 regiuni, regiuni care deşi erau adiacente, mereu au evitat să se unească, fiecare regiune având impresia că vecinii ei români erau mai prosti decât ea. 
După aproape două milenii de conflicte şi de neînţelegeri, românii s-au unit, nu de bună voie bineînţeles şi nici din iubire pentru fraţii lor. S-au unit pentru că românul a confundat Hora Unirii din 1918 cu o mare petrecere unde se dădea alcool mocca şi după ce s-a prins  ce se întâmplă de fapt, era mult prea beat ca să-i pese.

Calităţile românului:

În ciuda a ceea ce crede el, românul nu are calităţi.

Defectele românului. Românul, din naştere, are mai multe defecte decât o chinezărie stricată:

# E plin de el.

Românul nu greşeşte niciodată sau cel puţin aşa crede românul. E cel mai grozav, cel mai deştept, singurul care înţelege viaţa şi singurul care vede cât de inferiori sunt cei din jurul lui. Realizările românului sunt atât de mari că nu sunt comparabile cu nimic altceva făcut de rasa umană. Până şi faptul că încă mai respiră, pentru el, e o realizare colosală.

# Se crede deştept.

Românul e deştept. Este chiar atât de deştept încât e mai deştept decât românul. El nu este niciodată prost, deşi alţi români s-ar putea să-i spună că e, se înşală. Este imperativ existenţei românului ca acesta să aibă dreptate mereu şi ca restul să accepte faptul că el ştie totul şi ei nu.

#E naţionalist.

Nu e nimic mai important pentru el decât România, decât poate echipa de fotbal pe care o venerează, are chiar şi un tatuaj cu steagul ţării pe ţâţa dreaptă. Ţara e totul pentru el şi îşi asumă responsabilitatea şi laudele pentru absolut tot ce fac alţi români bun în ţara lui. Tot ce fac rău, nu e făcut de români, e făcut de proşti şi nu-l interesează. Are boală pe ţigani, unguri, homosexuali şi pe tot ce e diferit faţă de valorile sale de viaţa stabilite încă din copilărie de către mă-sa şi de biserică.

#E fanatic.

Dumnezeu face legea chiar dacă românul nu a citit biblia, nu are timp să se ducă la biserică şi bea şi înjură mai ceva ca un taximetrist blocat în trafic fără client. Românul e credincios şi e în stare să-ţi sară la gât dacă zici ceva rău de religie sau biserica unde a fost botezat.

#E nepăsător şi leneş.

"Las-o mă, că merge aşa" ar trebui să fie deviza ţării lui. Nu are nici o grijă atâta timp cât îi este permis să iasă la grătar cu prietenii şi să-şi înşele nevasta. Nu contează că statul nu funcţionează, nu contează că politicienii îşi bat joc de el, nu contează că totalitatea acţiunilor lui nu vor schimba ceva în bine pentru tot restul vieţii sale. Lui, nu-i pasă. Dacă ceva nu merge, mereu caută o soluţie cât mai uşoară. Ai putea zice că e practic dar soluţiile astea nu sunt niciodată de durată şi în loc să găsească una bună şi de durată, se chinuie să găsească o mie temporare.

#Dă mereu vina pe altcineva.

Deşi nepăsarea şi incompetenţa lui sunt legendare, românul nu va recunoaşte niciodată asta. În schimb se va plânge de ce fac toţi ceilalţi şi cum e treaba lor să-l acomodeze pe el.

#E mereu beat.

Românul nu poate munci fără o duşcă şi în acelaşi timp nu poate munci după o duşcă. E o fiinţă mereu prinsă într-un paradox existenţial care duce la o buclă continuă supranumită: Încă una şi mă duc, nefiind capabil să se ducă, niciodată.

#E şpăgar

Românul nu vrea să trăiască într-o ţară liberă unde toţi oamenii sunt egali şi au aceleaşi drepturi. Românul vrea să fie privilegiat, vrea favoruri, vrea tratament special şi dacă se poate, vrea ca alţii să vină la rândul lor să-l umple de bani şi de cadouri pentru favoruri. Acesta e un cerc vicios cu numele de "freacă-mă-n cur şi te voi linge".

Cum să fii român.

Acum că ştii cum e românul, eşti sigur că vrei să fii român?

Dacă răspunsul tău e: "Taci prostule, că eu decid", deja eşti destul de român, nu mai trebuie să faci nimic în plus.

Dacă nu poţi cuprinde ce am zis eu, voi explica mai simplu:

Închipuie-ţi că eşti femeie şi trăieşti într-un sat. Mă-ta te bate şi-ţi spune că eşti proastă, tac-tu îţi pune mâna pe fund şi-ţi spune că eşti proastă după care leşină de la băutură. Pentru a putea face  faţă mediului ostil în care te afli, te apuci de băut. Îţi pierzi virginitatea la 14 ani şi rămâi însărcinată la 16. Păstrezi copilul, ta-su nu ştii cine e, căci orgia la care ai participat când l-ai făcut avea foarte mulţi tipi în ea, dar îl fraiereşti pe unu să creadă că e al lui. 

Trec 10 ani şi cea mai mare realizare a ta sunt încă 3 copii şi jobul de femeie de serviciu la şcoala din comună. Tac-tu o înjunghie pe mă-ta după ce a băut prea mult, ajunge la închisoare şi ţie îţi rămâne casa părintească. Crezi că eşti fericită, dar după câteva luni, afli că soţul tău te înşală şi nu cu oricine, cu baba Tanţa de 85 de ani. El spune că nu e adevărat, dar deja ştie toată strada. După o romanţă de 3 luni cu baba Tanţa, i se ia acesteia şi face plângere de viol la poliţie. Soţul tău se duce şi el la închisoare. Acum te-a lăsat cu 4 copii, un job de rahat şi datoriile lui de la păcănele. Ajungi să te prostituezi prin sat pentru un cartof că să ai ce să le dai la copii să mănânce. Viaţa suge!

Trec încă 10 ani, iese soţul tău de la închisoare, vine acasă şi primul lucru pe care-l face e să te bată şi să te violeze de faţă cu ăia mici. Nu-l dai în gât, dar îl ia poliţia oricum, după ce a desfăcut coşciugul lui Coana Tanţa pentru o mică coţăială. Totul e naspa şi te gândeşti să-ţi iei zilele. Eşti dezbrăcată în ligheanul plin de apă şi ai un bec în mână, dar îţi aduci aminte că n-ai electricitate şi nu poţi să te sinucizi. Aşa că îţi omori copiii. Te duci la închisoare. Viaţa suge din nou. 

Trec încă 10 ani şi-ţi dai seama că de fapt eşti bărbat, soţul tău e statul român,politia e organul de lege defect care nu funcţionează cum trebuie, copiii sunt visele tale, baba Tanţa e interesul politicienilor de a-ţi strica viaţa pentru câştigul propriu şi mă-ta e de fapt inocenţa ta, care a fost ucisă brutal de tac-tu, adică de societatea indiferentă şi de atitudinea de căcat a oamenilor din jur. Felicitări, eşti român!