Văd din ce în ce mai mulţi pietoni care au probleme cu nea semaforică şi îi înţeleg perfect. Nea semaforică e un jegos cu 2 ochi care te obligă să stai acolo ca prostul să gineşti cu care ochi îţi face, cu ăla verde, cu ăla roşu sau cu ăla maro când nu merge niciunul. De multe ori, aştepţi ochiu' verde şi jegosul se schimbă înapoi la roşu după 3 secunde, de parcă ai avea pocnitori în cur şi alergi mai repede decât un câine vagabond care fugăreşte o pisică.
S-a terminat strada şi m-a întâmpinat semaforică. Ce mă fac?
E foarte important să te uiţi cu ce ochi îţi face. Nemernicul are prieteni în jur de cele mai multe ori şi dacă îţi face cu ochiul roşu şi tu traversezi, o să le transmită la prieteni să le facă cu ochiul verde la maşini şi vin alea să te omoare. Toată treaba se întâmplă cum se întâmpla pe vremea romanilor în coloseum, când se plictiseau ăia şi dădeau drumul la lei ca să mănânce gladiatorii.
Zâmbeşte, nu te alarma, ştie şi el că te grăbeşti, de aia îţi face cu ochiul roşu, ca să te provoace. Aţi văzut cum fac toreadorii cu taurul? Aşa şi cu semaforul, îţi face cu roşu ca să sari la el şi să te calce maşina. E un joc psihologic foarte intens şi nu sunt mulţi care scapă cu viaţă din această ruletă a vieţii.
Dacă ai răbdare şi îi arăţi că nu cedezi, o să-ţi facă în sfârşit cu ochiul verde, asta dacă-i merge ochiul verde. Dacă eşti în Capitală, e foarte posibil să nu-i meargă, caz în care te orientezi după prieteni de-ai lui, dacă ăla de vizavi spune că-i verde, dă fuguţa, dar să nu te împingă păcatul să te opreşti, că semaforică e mai schimbător decât o femeie pe stop. Imediat schimbă înapoi pe ochiul roşu, cât ai zice băgamiasgreblainmamaluidesemafor. Atunci, rămâi în mijlocul străzii şi ori fugi repede înapoi de unde ai plecat, ori îţi rişti viaţa şi bagi un sprint mai ceva ca mă-ta când îşi trage chiloţii pe ea la munca când aude că vine un alt coleg la şef în birou.
După ce ai ajuns pe partea cealaltă, fă-ţi cruce şi ai grijă să nu te uiţi urât la semafor, că te ţine minte şi data viitoare poate nu o să fii la fel de norocos.
Băiete, am o vârstă, cum să mai alerg eu la 90 de ani?
Îmi pare rău tataie, dar lumea în care trăim este o lume sălbatică, unde numai cei puternici pot supravieţui, ce să-ţi zic, ori nu mai ieşi din casă, ori te duci cu restul homosexualilor pe la trecerile de pietoni că alea sunt prietene cu toţi. Că tot am pomenit de treceri de pietoni, aveţi mare grijă pe acolo! Fiindcă sunt atât de prietenoase cu toţi pietonii, se zvoneşte că sunt homosexuale şi din cauza asta, mulţi şoferi când le văd, bagă viteză, doar doar de-ar prinde un homosexual pe parbriz şi au prins mulţi până acum. În fine, nu toţi erau homosexuali, dar le era meritată soarta pentru că erau simpatizanţi.
Eu sunt anarhist, pe unde trec?
Pentru anarhiştii care nu vor să se conformeze cu sistemul, există alternativa traversatului "pe unde am io chef" pe care v-o recomand tuturor dacă aveţi ceea ce vă trebuie în pantaloni. Adică un act de identitate, în cazul în care nu ajungeţi până pe partea cealaltă, ca să vă identifice cadavrul uşor.
Metoda este destul de simplă, ocoleşti semaforul, ocoleşti trecerile gay şi te duci undeva în mijloc, pe unde nu trece nimeni sănătos la cap şi o iei la fugă! Mare grijă să nu te uiţi în stânga sau în dreapta că e un obicei prost luat de la conformişti. Dacă ajungi pe partea cealaltă nu lăsa garda jos, nu e timpul să fii fericit. Gaborii te aşteaptă la orice colţ ca să-ţi dea amendă, sunt mână în mână cu semafoarele şi nu tolerează anarhismul. O să te coste la buzunar, dar în numele unei cauze, merită!
Caut o metodă mai sigură de traversat strada.
Ia un taxi, femeie!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu